Această frază reflectă ipocrizia politică și derapajele autoritare pe care unii politicieni le justifică sub pretextul „binelui public”.
📌 Cenzura online ca „protecție” – un pericol pentru democrație
În România și nu numai, guvernele încearcă uneori să controleze discursul online sub pretextul:
✔️ Combaterea dezinformării
✔️ Protecția cetățenilor împotriva fake news
✔️ Siguranța națională și securitatea digitală
Însă, de multe ori, aceste inițiative nu vizează doar protejarea cetățeanului, ci și controlul narativului public.
⚠️ Unde începe „grija” și unde devine cenzură?
🔴 Dacă restricțiile sunt aplicate doar pentru anumite voci critice, vorbim de o formă de manipulare a informației.
🔴 Când statul decide ce este adevărat și ce nu, democrația este în pericol.
🔴 Cenzura preventivă nu este un semn de libertate, ci de control politic.
🔍 Exemple de „grijă antidemocratică” în România
📌 Legea securității cibernetice, care oferă autorităților mai mult control asupra internetului.
📌 Blocarea unor platforme sub pretextul „dezinformării”, fără transparență în proces.
📌 Intervenții politice asupra anumitor jurnaliști sau influenceri critici.
🛡️ Ce putem face?
✔️ Educație digitală – Să fim critici față de sursele oficiale, dar și față de alternative.
✔️ Libertatea de exprimare nu trebuie sacrificată pentru „binele colectiv” definit de stat.
✔️ Presiune publică – Cetățenii trebuie să taxeze astfel de măsuri și să ceară transparență.
👉 In Romania există un echilibru între protecția online și cenzura mascată??
În România, echilibrul dintre protecția online și cenzura mascată este un subiect complex și controversat. Deși Constituția României interzice explicit orice formă de cenzură, realitatea arată că există măsuri care pot fi percepute ca restricții asupra libertății de exprimare în mediul digital.
Cadrul legislativ și inițiativele recente
În 2022, modificările aduse Codului Comunicațiilor au stârnit controverse, deoarece au extins posibilitatea interceptării comunicațiilor electronice de către organele de cercetare penală și Serviciul Român de Informații (SRI). Aceste modificări impun obligații suplimentare furnizorilor de servicii, inclusiv celor de găzduire electronică, ceea ce a generat îngrijorări privind posibile abuzuri și restrângerea nejustificată a libertății de exprimare. (g4media.ro)
Cenzura și restricțiile online
Un studiu realizat de CompariTech a relevat că, în România, accesul la internet este restricționat în proporție de 27%. Această cifră plasează țara noastră în topul statelor europene care cenzurează accesul online, în special în ceea ce privește interdicțiile asupra site-urilor de piraterie și restricțiile legate de conținutul politic publicat.(mediastandard.ro)
Controverse și reacții ale societății civile
Deciziile autorităților de a bloca anumite site-uri fără o dezbatere publică prealabilă au fost criticate de organizațiile pentru drepturile omului. De exemplu, în 2015, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a adoptat o decizie care obliga furnizorii de internet să blocheze accesul la anumite site-uri prin DNS și să redirecționeze utilizatorii către un site găzduit de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Această măsură a fost considerată o formă de cenzură oficială a internetului în România.(apador.org)
Concluzie
Deși oficial cenzura este interzisă în România, anumite măsuri legislative și acțiuni ale autorităților ridică semne de întrebare privind echilibrul dintre protecția online și posibilele restricții asupra libertății de exprimare. Este esențial ca societatea civilă și instituțiile democratice să monitorizeze și să evalueze constant aceste măsuri pentru a preveni derapajele antidemocratice și pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor în mediul digital.
Videoclipuri pe tema :